Am citit azi un articol al unei doamne minunate. Minciuna aduce fericirea! Chiar daca suna ciudat la prima citire, chiar cred asta. Sau, mai bine spus mi-ar placea sa cred.
Descopar ca exista momente in viata cand totul e cu susu’-n jos si ca o anumita filozofie de viata pe care am incercat sa mi-o construiesc pana acum nu se mai prea aplica. Poate o sa revin la ea, poate nu. Nu stiu. Dar partea buna e ca nu-mi pare rau ca nu stiu. E o perioada de incercari. Asta e una dintre ele. Incerc sa nu ma mai iau la tranta incrancenata cu viata si sa ii fiu cu un pas inainte, cum am incercat sa fac pana acum. Pentru ca tot ca ea face. Si tot ca ea le aranjeaza, asha ca de ce sa imi canalizez energia in directia asta? Ia sa ma mai las surprinsa sa vad ce se intampla. Ca imi convine sau nu, mi-o asum. So…..bring it on! (si nu intr-un fight-mode kind of way).
Mi-ar placea sa salveze cineva vrajitoarea aia de pe rug, cum zice Nora Iuga. Sa o salveze pentru ca ea ne minte frumos dar ne aduce fericire. Sau incearca macar. Minte-ma, dar minte-ma frumos …promite-mi, viseaza cu mine. Spune-mi ca va fi bine, si promit ca incerc sa te cred. Chiar daca nu te cred. O sa incerc. Pentru ca in real si adevar nu imi place these days, asha k prefer povestile vrajitoarei.